Luni 25 octombrie 2010
Sala de Concerte Dalles
Bdul Nicolae Bălcescu nr. 18, Bucureşti
Partener: Universitatea Populara ”Ioan I. Dalles”
Buenas noches, Buenos Aires!
Beke István Ferenc (chitară)
Ionuţ Bugnar Cristian (vioară)
 |
| Grafica: Răzvan-George Ioniţă |
Maximo Diego Pujol (b. 1957)
Suite Buenos Aires
I. Pompeya
II. Palermo
Astor Piazzolla (1921-1992)
Histoire du tango
I. Bordel 1900
II. Cafe 1930
III. Night club 1960
***
Astor Piazzolla (1921-1992)
Romantico Idilio
Extasis
Psicosis
Liber tango
Maximo Diego Pujol (b. 1957)
Dos Aires Candomberos
I. Nubes de Buenos Aires
II. Candombe de los Buenos Tiempos
Beke István Ferenc s-a născut în 1979 la Odorheiu Secuiesc şi a absolvit cu titlul de Master of Arts cursurile Facultăţii de Interpretare de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu specializarea chitară clasică, sub îndrumarea Prof.Dr. Constantin Andrei. În prezent, artistul este doctorand al Academiei de Muzică sub conducerea Prof.Dr. Pavel Puşcaş şi este preşedinte aş Asociaţiei harmonia Cordis din Târgu Mureş. Este profesor de chitară şi de muzică de cameră la Academia de Muzică şi la Universitatea Babes Bolyai.
A fost bursier al Conservatorului de Muzică din Osnabrueck, Germania, la clasa prof. Ullrich Muller, dar şi al Facutltăţii de Muzică din Szegedin, Ungaria, la clasele Prof. Bozki Andrea şi Dr. Pavlovits David, iar studiilr preuniversitare i-au fost coordonate de Ovidiu Atanasiu Ene and Bodurian Janos.
I-au fost acordate numeroase premii la concursuri naţuionale şi internaţionale de chitară, a luat parte la nenumărate master classes în ţară şi în străinătate şi a susţinut recitaluri şi concerte camerale în România dar şi în Ungaria, Germania şi Statele Unite ale Americii.
Beke Istvan Ferenc organizează anual Festivalul de Chitară de la Târgu Mureş precum şi manifestările sub genericul “Terra Siculorum” la Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi Sfantu Gheorghe.
Ionut Cristian Bugnar s-a născut la Bistriţa în 1987 şi a absolvit Şcoala de Muzică din localitate, studiind apoi vioara la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca la clasa Prof. Dr. Valeriu Maier.
A început studiul instrumentului la 7 ani şi a participat până în prezent la peste 20 de concursuri locale şi naţionale de vioară şi teorie muzicală, inclusiv la două Olimpiade Naţionale, la Satu Mare şi Constanţa şi a obţinut numeroase distincţii: de la Premii la Menţiuni Speciale şi Menţiuni de Excelenţă.
Visul său este să continue studiul muzicii şi să cânte la vioară – dragostea sa dintâi. Recent, în cursul studiilor la Academie artistul a descoperit muzica argentiniană, despre care afirmă: „pentru mine, muzica argentiniană reprezintă modul meu de a trăi şi a iubi, cu toate implicaţiile”.
(Preluat din www.harmoniacordis.org )
Astor Piazzolla
Muzicianul argentinian Astor Piazzolla s-a născut în 1921 la Mar del Plata şi a murit în 1992 la Buenos Aires. A fost un virtuoz al bandoneonului (un acordeon cu butoane şi secţiune pătrată) care în 1955 a renunţat să cânte cu orchestrele de tango tradiţional sud-american pentru a crea un nou tango ce îmbina elemente de jazz şi muzică clasică. Este considerat un mare compozitor al Americii Latine şi Secolului XX.
 |
| Foto: Carlos Ebert |
În 1925 s-a mutat la New York împreună cu părinţii, unde a rămas până în 1936. Aici a primit la 8 ani primul bandoneon, la care a studiat în paralel cu pianul. Când familia s-a reîntors la Mar del Plata în 1936, Astor a început să cânte cu orchestre de tango. La 17 ani s-a mutat la Buenos Aires iar în 1946 şi-a întemeiat prima orchestră, pentru care a compus piese noi, experimentând cu sonorităţile şi structura tangoului. Cam în acelaşi timp a început să compună muzică de film. În 1949 a desfiinţat orchestra, nemulţumit de propriile eforturi şi tot mai interesat să compună doar muzică clasică.
După ce a câştigat un concurs de compoziţie cu creaţia Buenos Aires (1951), a plecat la Paris unde a studiat cu Nadia Boulanger. Aceasta l-a îndemnat să rămână fidel talentului său şi să nu abandoneze experimentele dedicate tangoului. Ca rumare, el a îmbinat cele două pasiuni ale sale în ciuda numeoaselor critici venite din partea exegeţilor tangoului tradiţional.
S-a reîntors în Argentina în 1955 dar a plecat din nou în Statele Unite ale Americii unde a locuit între 1958 şi 1960. Reîntors în patrie, a format în 1960 Cvintetul „Nuevo Tango” alcătuit din vioară, chitară electrică, pian, contrabas şi bandoneon, formaţie ce a avut o mare influenţă în epocă. Deşi multe din cele peste 750 de compoziţii proprii au fost dedicate acestui cvintet, a scris şi pentru orchestră şi big band, dar şi pentru bandoneon şi violoncel. Inovaţiile în zona contrapunctului şi a ritmurilor şi armoniilor noi au fost primite cu multă reticenţă în ţara sa, fiind în schimb admirate în SUA şi Europa. S-a mutat la Paris în 1974 dar s-a reîntors în Argentina în 1985.
În ţara sa, noul tango marca Astor Piazzolla a fost acceptat treptat, iar muzica sa a influenţat o nouă generaţie de compozitori de tango şi a fost prezentată şi citată în anii 1970 şi 1980 în filme, programe de televiziune şi reclame fără număr.
Compoziţiile sale târzii includ un Concert pentru bandoneon şi orchestră (1979), precum şi „Cinci Senzaţii de Tango pentru bandoneon şi cvartet de corzi (1989),lucrare comandată de Cvartetul Kronos.
(sursa. Encicolpaedia Britannica)
Maximo Diego Pujol
Máximo Diego Pujol (născut la Buenos Aires, în 1957) a absolvit cursurile Conservatorului Juan José Castro cu titlul de „Profesor Superior de chitară”. Educaţia sa muzicală extinsă a cuprins studii instrumentale şi de interpretare cu Maestrii Alfredo Vicente Gascón, Horacio Ceballos, Antonio de Raco, Miguel Ángel Girollet, Abel Carlevaro şi Leo Brouwer, dar şi studii de armonie muzicală şi compoziţie cu Maestrul Leónidas Arnedo.
A primit numeroase Premii Întâi şi alte Distincţii, ca intepret şi compozitor. Este în permanenţă invitat să participe la serii de concerte şi festivaluri de chitară în America, Europa şi Oceania, pentru concerte, master classes şi ateliere muzicale. Din 1995 este profesor de Chitară la Conservatorul Superior din Buenos Aires „Manuel de Falla”.
Compoziţiile sale sunt inspirate de moştenirea muzicală a patriei sale Argentina, în special de folclorul zonei Rio del Plata, dar şi de formule muzicale specifice altor regiuni, scopul final fiind realizarea unei sinteze între moştenirea culturală nativă şi gândirea academică formală din muzica europeană.
Compoziţiile sale numeroase au îmbogăţit în mod remarcabil repertoriul de chitară şi şi-au câştigat un binemeritat respect şi o largă recunoaştere pe scena internaţională a muzicii.
Operele sale sunt publicate de importante case de editură din Europa, Canada şi Statele Unite ale Americii şi sunt interpretate şi înregistrate de chitarişti şi de ansambluri camerale şi orchestrale din întreaga lume.
(Sursa: www.maximopujol.com )
Donaţiile pentru restaurarea Pianului George Enescu şi renovarea Sălii de Concerte Dalles sunt binevenite şi încurajate.Informaţii de ultimă pe Twitter la DallesConcerts.
Postări
